Azilul de noapte

Piesa a avut premiera absolută în 1902 și cu toate că titlul original este Nadne (Fundătura),  în cultura maghiară și română a devenit cunoscută cu titlul de mai sus. Personajele dramei sunt oameni cu destine irecuperabile, indivizi marginalizați care se adăpostesc în refugiul lui Costâliov, închiși împreună într-o situație deznădăjduită, încercând s-o scoată la capăt. Într-o zi sosește un pelerin ciudat: Luca. Spre deosebire de ceilalți din azil, care par să nu-și mai găsească sensul vieții, el crede că iluzia poate da un sens existenței. Luca este exponentul speranței care ucide.